Pentru cunoașterea stratului de apă subterană se execută de obicei o succesiune de studii(normalizate prin STAS 1628-67).Studiile se finalizează în mod obligatoriu prin determinarea unor elemente a căror cunoaștere permite:aproximarea

 Se execută cu unelte ca cele indicate în fig.53 și introducând tuburi metalice pe măsura săpătirii;operațiile decurg succesiv;percuția(lovirea)care sfarmă roca stratului forat și evacuarea materialului forat(detritusul).Forajul uscat are avantajul de

Puțurile forate constituie marea majoritate a puțurilor utilizate la captările de apă deoarece se execută prin metode ce permit mecanizarea completă a operațiilor de săpare,se pot executa la adâncimi oricât

Puțurile săpate poartă și denumirea de puțuri cu cu diametru mare(chiar dacă au secțiunea rectangulară în plan)se execută în general în sistemul cheson deschis(deși au fost cazuri când s-a executat

Puțul este o construcție având secțiunea în plan foarte mică față de lungimea (adâncimea)sa.                 Puțurile se pot clasifica după mai multe criterii:mărimea secțiunii în plan(mari,mici),adâncime(mare,mică),stratul pe care îl captează(freatice,ascendente,arteziene)sau alte

 Puțurile sunt construcții obișnuite pentru captarea unor debite mari de ape subterane și pentru captarea de ape freatice situate la adâncimide peste 8-10 m.                  Se apreciază că astăzi există în

Porozitatea se definește ca raportul între volumul golurilor dintre particulele solide ale unei roci în stare naturală și volumul total al rocii.Se notează cu p și se exprimă ca fracție

Se înţelege prin granulozitate (şi nu granulometrie-cum este uneori greşit denumită şi ellátás altă semnificaţie!) Conţinutul unei roci în fracţiuni de granulátum de mărimi diferite.Granulozitatea se determină prin operaţii de

 Rocile subterane purtătoare de apă se caracterizează prin mai multe elemente,dintre care cele mai importante din punctul de vedere al exploatării prin captare a apei subterane sunt:granulozitatea, porozitatea și permeabilitatea.