Apa este unul din elementele esentiale in dezvoltarea vietii pe pamant.Organismul omenesc este format in proportie de 60-90% din apa.Formele sub care apa conditioneaza dezvoltarea vietii pe pamant sunt multiple.
UTILIZĂRILE APEI.
Pentru activitatea organizată omenească,formele de folosintă (utilizare)pot fii următoarele:
– în scopuri potabile si menajere:apa pentru baut,igienă corporală si igiena locuintei;
– pentru nevoi publice:apa pentru intretinerea zonelor de locuit(stropit spatii verzi,spălat străzi,creat lacuri de agrement,fântâni etc)apa pentrutransportul căldurii în instalatiile de încălzire centrală,transportulunor deșeuri în afara zonei de locuit etc;
-pentru asigurarea proceselor industriale de prelucrare a unor materii prime si materiale folosite direct sau indirect de catre om;
-pentru irigarea unor suprafete de teren in scopul măririi productiei agricole;
-pentru scopuri piscicole;
-pentru transportul-navigatiei-(mărfuri si pasageri);
-în scopuri energetice;
-pentru agrement si scopuri urbanistice,
-pentru evacuarea apelor uzate si murdăriilor solide.
în afara acestor folosințe apropiate de om si de către om,există domenii mari în care lipsa apei este de o importanță hotărâtoare:apa legată de alti factori naturali condiționează sau poate modifica clima,prin circulație și acumularea de energie calorică.
Pe lângă foloase,apa in cantitate mare sau in lipsă poate conduce la greutăți uneori foarte mari în viața omului.Pot fi amintite numai inundațiile,seceta,ploilesi ninsorile foarte abundente,etc.De asemeni apa poate fi un mijloc important de transmitere a bolilor infecțioase.In unele documente ale Organizației Mondiale a Sanatații se apreciază că actualmente mor anual 5 milioane de oameni datorita bolilor transmise prin apă.
Scopurile în care este folosită apa sunt multiple dar si cantitatea de apă existentă pe pământ este uriașă.Ca suprafață,apa mărilor si oceanelor ocupă circa 2/3 din suprafața pământului(aprox.360 milioane km pătrați).Această cantitate uriașă de apa este într-o circulație -mișcare continuă.
COMPOZIȚIA APEI NATURALE.
Apa ca substanță chimică este rezultatul arderii hidrogenului(2 părți hidrogen și o parte oxigen-H2O).Însă,apa chimic pură nu se găsește în mod natural pe Pământ.Aceasta se datorează faptilui că apa dizolvă cu o viteză mai mare sau mai mică,o multitudine de substanțe întâlnite în cale.
În funcție de folosința apei,continutul admisibil în săruri trebuie să fie diferit.Spre exemplu,apă cu conținut prea mare în săruri nu poate fi băută de oameni si de animale;o apă cu conținut mare de săruri de calciu nu este recomandabil a fi utilizată pentru cazanele termice,și așa mai departe.Deci calitatea apei trebuie să corespundă folosinței ei.
Calitatea apei se poate exprima în două moduri:
-subiectiv în functie de folosința ei (potabilă,nepotabilă,industrială,de irigare,de agrement etc)sau după proprietătile sale(rece,caldă,limpede,tulbure,sărată sau salmastră,dulce sau dură,cu gust fad sau mâlos,colorată,incoloră,gazoasă etc)
– obiectiv prin indicatori care pot fi determinati (măsurați) prin analize de teren sau laborator.
Este foarte important să se cunoască compoziția apei în starea în care se găsește la sursă deoarece in funcție de acele proprieăți se poate preciza care sunt transformările adică tratarea care trebuie să se aplice spre a devenii corespunzătoare calității cerută de folosință.
Este clar că nu totdeauna o apă curată corespunde oricărui scop sau în tot cazul apa nu trebuie adusă pâna la o stare aproape de puritate spre a putea fii utilizată.
De astfel apa chimic pură(apa destilată)nu este bună de băut,in sensul curent al expresiei,deoarece organismul omenesc este obisnuit cu apa naturală dare conține săruri dizolvate(Ca,Mg,Na,Fe).Lipsa acestor săruri impune pe de o parte greutăți în dizolvarea organismului(care pot fii eliminate prin sporirea consumului de săruri prin alte căi)iar pe de altă parte dă apei un gust fad care face ca omul să o bea cu neplăcere.
De aceea pentru apa utilizată în diferite folosințe se se prevăd indicatorii corespunzători.
Apa utilizată pentru băut numită și apă „potabilă”trebuie să posede proprtietățile prevăzute în STAS 1342-71 și indicate în anexa 2.
Pentru ape industriale nu s-au elaborat standarde speciale,fiecare folosință stabilindu-și pe bază de normative proprii calitățile corespunzătoare apelor industriale.
Dar,independent de calitățile cerute de folosințe atât la apele potabile cât și la cele utilizate in alte scopuri apa trebuie să posede anumite proprietăți astfel încât să permită o funcționare normală a instalațiilor și a conductelor de transport.Asfel apa trebuie să conțină fier,mangan,oxigen,bioxid de carbon,substsnțe organice etc.
CANTITATEA DE APĂ PE PĂMÂNT.
Apa potabilă (care îndeplinește condițiile STAS 1342-71)folosită de către om mai poartă denumirea de apa dulce (sau apă de băut)în opoziție cu aceea care conține mari cantități de săruri (făcând-o improprie pentru băut)și care poartă denumirea de apă sărată.Din cantitatea totală de apă existentă pe Pământ,o parte foarte mică este formată din apă dulce.Cea mai mare parte o formează apa sărată.După datele din literatura de specialitate(7 ȘI 24) cantitatea de apă de pe globul pământesc este distribuită aproximativ asfel:
-mări și oceane 1 300 000 000 km cub
-gheață polară 3 500 000 km cub
-mări și lacuri continentale 250 000 km cub
( din care lacuri de apă dulce ) (123 000 km cub)
-apă subterană 250 000 km cub
(din care în stratul freatic) (64 000 km cub)
-fluvii și râuri 50 000 km cub
-apa din atmosferă 12 300 km cub
-mlaștini 6 000 km cub
-gheață continentală 250 km cub
Total circa 1 304 068 550 km cub
Rezerva de apă dulce exploatabilă deci este de circa 0,2% din cantitatea totală de apă.
Dacă se ține seamă că din apa cantonată în lacuri circa2/3 se află în marile lacuri din Canada și U.R.S.S.se ajunge la comcluzia că un procent foarte redus de apă dulce existentă în lume poate fi folosită.Țara noastră face parte din grupa țărilor cu o așezare geografică favorabilă din punct de vedere al cantităților disponibile de apă dulce iar regimul precipitațiilor este relativ uniform,în medie între 350 și 800 mm/an,cu o medie de 600 mm/an.
