Executarea puțurilor săpate se poate face de către un constructor cu dotarea și experiența corespunzătoare.Puțurile forate se execută însă numai în întreprinderi specializate.Tehnica execuției este deci cunoscută,beneficiarului rămânându-i numai sarcina de a urmări ca această execuție să fie corespunzătoare deoarece de o bună execuție depinde în mare măsură comportarea viitoare a puțurilor.Beneficiarul poate aduce în anumite limite pe lângă prevederile proiectului și experiența proprie.
Trebuie dată atenție urmăririi execuției deoarecelucrările legate de execuția captării cu puțuri sunt aproape în totalitate lucrări ascunse și deci verificarea trebuie făcută odată cu execuția.Toate modificările făcute față de proiect trebuie consemnate cu rigurozitate;aceste modificări față de proiect pot apare deoarece captarea se execută pe baza studiului hidrogeologic ale căror foraje de studiu se amlasează uneori la distanțe de 3-500 m și deci nu se cunoaște cu exactitate granulozitatea stratelor în lungul frontului.În cazul stratelor de adâncime,din cauza costului ridicat nu se fac foraje de studiu și alte foraje de exploatare ci foraje de explorare-exploatare.
În timpul forajului trebuie dată atenție mare următoarelor aspectemai importante:
-asigurarea verticalității puțului-mai ales la puțurile care vor fi echipate cu pompe submersibile;
-folosirea unui noroi de foraj cu densitatea strict necesară,în caz contrar existând riscul unei colmatări a stratelor prmeabile (au existat asemenea cazuri):
-asigurarea unei forări continue până la adâncimea din proiect și tubarea corespunzătoare în cazul când echiparease face ulterior;
-colectarea de probe pentru determinarea cu exactitate a compoziției granulometrice a rocilor permeabile și localizarea exactitate stratul de granulozitate fină pentru a fi trecut cu coloană plină sau a se executa o coroană de pietriș adecvată;
-determinarea cotelor la care apare apa subterană;când sunt mai multe strate acvifere suprapuse este necesar a se stabili dacă au aceeași cotă piezometrică(sunt deci legate între ele undeva în strat)sau au cotă diferită.În cazul în care aceste cote diferă mult între ele,stratele trebuie izolate și captateseparat,altfel existând riscul pierderii unui părți din debitulstratului cu presiune mai mare în stratul cu presiune mai mică.
În timpul echipării forajului în vederea definitivării ca puț de captare a apei este necesar a fi urmărite următoarele aspecte importante:
-concordanța tipului de coloană de filtru cu indicațiile date de determinările exacte făcute asupra stratelor rocii purtătoare de apă;tipul de coloană trebuie să corespundă ca diametru,forma și mărimea orificiilor,procent de goluri și lungime.La stratele acvifere sub presiune coloana trebuie să fie mai scurtă cu 0,50 m decât distanța între stratele imprmeabile care limitează stratul acvifer iar la stratul freatic cu circa 1 m mai scurtă decât grosimea minimă a stratului de apă.Acest lucru este necesar deoarece sunt situații când grosimea determinată poate fi depășită,iar în zona de aerare succesivă(funcție de oscilația nivelului apei)se produc depuneri ale sărurilor din apă și este favorizat fenomenul de coroziune;
-executarea coroanei de pietriș din material granular,bine sortat și spălat;
-evitarea folosirii coloanelor de filtru cu sită care au dat rezultate slabe în exploatare;sunt cunoscute cazuri când puțurile au ieșit din funcțiune după 2-3 ani iar o remediere a lor nu a fot posibilă fiind necesare noi foraje;
-verificarea protecției anticorozive a coloanelor mai ales în cazul în care stratul de protecție este casant;
-asigurarea unei piese de fund(decantor) de lungime suficientă(circa 2-4 m);
-etanșarea corespunzătoare a coloanei de filtru;
-cimentarea stratelor care nu se captează precum și cimentarea coloanei de protecție pentru a evita impurificarea apei de suprafață prin infiltrarea pe lângă coloană;
-betonarea forajelor de explorare-exploatare care în timpul studiului nu au dat rezultate corespunzătoare evitându-se în modul acestaeventuale impurificări a stratelor subterane;
-astuparea cu o flanșă (sau un cpac bine prins)al capului coloanei de foraj în scopul evitării căderii unor corpuri străine în puț în perioada dintre executarea forajului și montarea instalației hidraulice a puțului;
-izolarea hidrofugă a căminului (când aceasta este prevăzută în proiect,respectiv când căminul se află în apă subterană)și trecerile coloanei și conductelor prin pereți;
-centrarea capacului mobil al căminului astfel încât să corespundă pe verticala coloanei puțului,această amplasare ușurând operațiile ulterioare de curățire puțului;
-măsurarea nivelului apei în puțuri și forajele de observație pentru a se completa datele studiilor existente și a avea elemente de comparație mai târziu,ținând seama că o captare de apă subterană se află în studiu pe toată durata de exploatare,începând din momentul când se fac primele determinări pe teren.
Toate elementele de construcție efectivă trebuie notate și pe baza lor se întocmește o fișă a puțului care va conține și o schiță la scară convenabilă cu coloana litologică a terenului(v.anexa nr.6).Adeseori,o fișă bună de foraj a permis lămurirea unor probleme hidrogeologice aferente unor zone mari de teren de aceea corecta elaborare a acestor fișe este o datorie de tehnician conștiincios.Aceste(ale tuturor forajelor din țară)se centralizează la Institutul de Meteorologie și Hidrologie.
