Toată apa de pe Pământ este în continuă mișcare.Această mare circulație a apei în natură (fig 1) constituie un proces continuu,care are multiple și profunde implicații în dezvoltarea vieții, a civilizației omenești.
Fenomenele succesive,pe care le suferă apa au fost asimilate cu un circuit al apei.
Circuitul apei se poate petrece în mod natural,fără intervenția omului în care caz poartă denumirea de circuitul natural al apei.Chiar în mod natural,apa poate urma însă diferite circuite:la suprafața solului,subteran etc.Pentru a fi folosită apa este supusă unor operații care necesităconstrucții și instalații construite deci aci ea urmează un circuit artificial dar se încadrează în circuitul natural.
Iată deci că aceste fenomene sunt complexe.Ele nu sunt însă independente unul de altul ci din potrivă ele sunt intim legate și se intercondiționează.Spre exemplu nu se pot realiza circuite artificiale de apă dacă în mod natural nu există apă în cantitate necesară.
De aceea la proiectare cît și mai ales în exploatare este obligatoriu ca apa să fie folosită în strictă dependență de cantitățile existente în mod natural dar în condițiile create în mod artificial prin construcțiile hidrotehnice aferente.
Circuitul natural se petrece sub influența energiei solare când,prin căldura soarelui parte din apa mărilor și oceanelor se evaporă(în medie 1,3-2,6m/an);vaporii de apă se deplasează sub influența curenților de aer până când întâlnim condiții favorabile,se condensează și sub formă de picături (ploaie),fulgi (zăpadă)sau gheață(grindină,măzăriche)cade înapoi pe suprafața pămăntului.
Dacă precipitațiile cad pe suprafața mărilor și oceanelor ciclul se încheie aici.
Dacă precipitațiile cad pe suprafața solului atunci ciclul este mai lung și are mai multe posibilități de închidere după natura pământului respectiv și alte condiții de mediu după cum se arată în cele ce urmează.
Precipitațiile de pe o suprafață foarte puțin permeabilă(stâncă),cu pantă mare și într-o perioadă când solul are o temperatură mai mare decât aceea a precipitațiilor,aproape în întregime se scurg la suprafața solului,formând ceea ce se numește „scurgere artificială” (sc),până când întâlnește o depresiune închisă formând un lac sau o depresiune deschisă ce formează un curs de apă de suprafață(pârâu,râu,fluviu);o altă parte din apă se infiltrează prin rocă,iar tot restul se evaporă din nou în atmosferă în cazul când roca are temperatuă mai mare decât a apei.Când precipitațiile au o formă solidă (zăpadă,grindină,măzăriche)fenomenele care se petrece sunt același dar se produc decalat în timp și cu o modificare a cantităților de apă înfiltrată,evaporată.În timpul când spală suprafața rocilor apa se încarcă în substanțe chimice prin dizolvare sau antrenare,asfel încât ea capătă ceea ce se numește impurificare„naturală”.
Precipitațiile de pe o suprafață permeabilă (formată din roci granulare sau fisurată prin care apa poate străbate în jos)și fără vegetație,în mare măsură se vor înfiltra în sol și anume cu atât mai mult cu cât roca este mai permeabilă și panta superficială este mai mică(adică suprafața solului are o înclinare mai redusă față de un plan orizontal);se înțelege că înfiltrarea în sol se face în defavoarea cantităților de apă care se scurg superficial și a celor care se evaporă închizând astfel circuitul apei.Apa care se scurge superficial formează lacuri,pâraie,râuri,fluvii care ajung în mare închizând deci ciclul.Apa care se înfiltrează în subsol se scurge prin roci permeabile putând urma căi diferite și anume:să iasă la suprafața solului,formând izvoare să se acumuleze în anumite roci formândstratele de apă subterană sau să intre în reacție cu anumite substanțe chimice din subsol;aceasta din urmă alimentează plantele și rămâne în pantă o dată cu sărurile minerale sau este eliminată prin transpirația frunzelor încheind asfel circuitul natural.
Precipitațiile de pe suprafețele acoperite cu vegeteție se distribuie în:apă înfiltrată în sol,scurgere superficială,apă evaporată la suprafața solului(evaporație),evaporare de pe plante odate cu apa vegetală din transpirație,aceste din urmă însumându-se în evapo-transpirație.Cantitatea de apă care se infiltrează în sol sau este absorbită de plantă depinde de natura solului,de saturația sa cu apă și de natura vegetației.Deasupra suprafețelor cu vegetație abundentă (de exemplu suprafețele împădurite) temperatura este mai scăzută deoarece prin evaporare se consumă căldură;aceasta favorizează o condensare mai puternică a vaporilor de apă care circulă în atmosfer,ceea ce are drept urmare producerea unor precipitații mai abundente,și mai frecvente.Proporția între cantitățile de apă antrenate în diferite circuite se poate urmări de exemplu:în fig.2,după unele date din literatură(13),cifrele reprezentând cantități măsurate în mm/an.
